Piper Sichuan roșu boabe 30g

Descoperă un piper boabe emblematic al gastronomiei chineze: piper Sichuan roșu, cu arome calde de citrice și o senzație surprinzătoare de furnicături pe limbă. Cunoscut și sub denumirea de piper Szechuan roșu, acest piper Sichuan roșu nu este un piper propriu-zis, ci învelișul uscat al fructelor unor arbuști din genul Zanthoxylum. Plantele aparțin familiei Rutaceae, aceeași familie botanică din care fac parte citricele. Această înrudire explică profilul aromatic specific, cu note de coajă de portocală, lămâie, grapefruit și bergamotă. Ce este piper Sichuan roșu? Condimentul provine din fructele unor arbuști spinoși cultivați în China și în alte regiuni ale Asiei. Pe măsură ce fructele se maturizează și sunt uscate, capsulele capătă o culoare roșu-brună și se deschid, eliberând semințele negre din interior. Partea folosită drept condiment este în principal pericarpul – învelișul exterior, aromat, al fructului. Semințele negre sunt tari, pot avea o textură nisipoasă și, de regulă, sunt îndepărtate în timpul sortării. Dacă se găsesc câteva în ambalaj, este recomandat să fie înlăturate înainte de măcinare. Deși este numit piper datorită formei și utilizării sale culinare, condimentul nu este înrudit cu piperul negru, alb sau verde obținut din planta Piper nigrum. Ce gust are piper Sichuan roșu? Varianta roșie are un profil mai cald, mai rotund și mai profund decât piperul Sichuan verde. Aromele sale amintesc de coaja de portocală, lămâie, grapefruit și bergamotă, completate de note florale și ușor lemnoase. Condimentul nu este foarte iute în sensul clasic. Particularitatea sa este senzația de furnicături și amorțire pe care o produce pe limbă și buze. Efectul este determinat de compuși aromatici numiți sanshooli și este cunoscut în bucătăria chineză sub denumirea de má. În combinație cu ardeiul iute, piperul Sichuan formează profilul málà, specific multor preparate din bucătăria provinciei Sichuan: o asociere între senzația amorțitoare și iuțeala ardeiului. Cum se folosește în bucătărie Înainte de utilizare, boabele pot fi încălzite foarte puțin într-o tigaie uscată, la foc mic, pentru intensificarea aromelor. Se lasă să se răcească, apoi se zdrobesc într-un mojar sau se macină. Prăjirea trebuie să fie scurtă, deoarece boabele arse dezvoltă un gust amar. Piperul Sichuan roșu poate fi folosit pentru:

• carne de rață, porc, vită sau pui;
• pește și fructe de mare;
• foie gras și terine;
• preparate la wok și tăiței;
• tofu, ciuperci și legume;
• supe, sosuri și marinate asiatice;
• uleiuri aromatizate;
• căpșuni, ananas și citrice;
• ciocolată neagră și deserturi cu cacao.

Pentru preparatele delicate, zdrobește câteva boabe și adaugă-le chiar înainte de servire. În preparatele asiatice poate fi combinat cu ardei iute, ghimbir, usturoi, anason stelat, scorțișoară sau sos de soia. Diferența dintre piperul roșu și cel verde Piperul Sichuan roșu și cel verde nu reprezintă doar două stadii succesive de maturare ale aceluiași condiment. Ele provin, în general, din varietăți sau specii diferite de Zanthoxylum. Varianta roșie are un profil mai cald, citric și ușor lemnos, cu note de portocală și bergamotă. Varianta verde este mai proaspătă, mai vegetală și mai florală, cu arome care amintesc de lămâie verde și iasomie. Păstrare Păstrează boabele într-un recipient închis ermetic, ferit de lumină, căldură și umiditate. Pentru a conserva aromele citrice, este recomandat să le păstrezi întregi și să macini numai cantitatea necesară.